CISO Insider: Nr. 1

COVID-19 a obligat organizațiile să mizeze mai mult pe flexibilitatea locului de muncă și să accelereze transformarea digitală, iar aceste schimbări au impus, în mod firesc, și unele schimbări ale tacticilor de securitate. Perimetrul s-a extins și este din ce în ce mai hibrid, acoperind mai multe platforme și medii cloud. Deși noile tehnologii au fost o binecuvântare pentru multe organizații, permițând productivitatea și creșterea chiar și în perioade dificile, schimbările au reprezentat și o oportunitate pentru infractorii cibernetici, care caută să exploateze vulnerabilitățile găsite în medii digitale din ce în ce mai complexe.

Creșterea numărului de atacuri de phishing asociate cu lucrul de la distanță este o problemă majoră pentru profesioniștii din domeniul securității cu care am discutat și constatăm că acest lucru se reflectă și în cercetările noastre. În cadrul unei anchete realizate de Microsoft în 2020 în rândul liderilor din domeniul securității, 55% dintre aceștia ne-au declarat că organizațiile lor au detectat o creștere a atacurilor de phishing de la începutul pandemiei, iar 88% au declarat că atacurile de phishing le-au afectat organizațiile. De asemenea, primesc periodic informații cu privire la creșterea numărului de atacuri ransomware, la faptul că malware-ul este încă o amenințare constantă și la faptul că compromiterea identității continuă să fie o provocare majoră pentru echipele de securitate.

În plus, știm că atacurile statelor-națiune sunt din ce în ce mai agresive și mai persistente. Atacul NOBELIUM asupra lanțurilor de aprovizionare, care a exploatat platforma SolarWinds, se numără printre numeroasele atacuri inedite care au devenit cap de afiș în ultimul an. Cu toate că tehnicile noi și spectaculoase acaparează deseori buletinele de știri, reprezentanții CISO afirmă în mod constant că, la fel ca majoritatea infractorilor cibernetici, chiar și acești actori de amenințare avansați tind să se concentreze pe atacuri oportuniste cu costuri reduse și valoare ridicată.

Mai mult, acest aspect este evident în creșterea numărului de atacatori ai statelor-națiune care utilizează atacuri de tip spray asupra parolelor. A fi un lider în domeniul securității înseamnă să gestionezi riscurile și să stabilești priorități și mulți lideri ne spun că prioritatea lor principală este întărirea igienei cibernetice pentru a împiedica cele mai comune căi de atac, în special în cazul unei amprente digitale în creștere. Iar cercetările și datele noastre susțin această idee, întrucât estimăm că igiena de securitate de bază încă protejează împotriva a 98% dintre atacuri (vedeți pagina 124 din  Raportul de protecție digitală Microsoft, octombrie 2021).

Poate credeți că este ușor de discutat despre etapele fundamentale de securitate, dar că sunt mult mai greu de pus în aplicare în viața reală, mai ales atunci când echipa este suprasolicitată și lipsită de personal. Dar eu aș argumenta că a fi un lider în domeniul securității înseamnă să gestionezi atât riscurile, cât și prioritățile, iar acest fapt presupune o concentrare pe elementele fundamentale printr-o abordare pragmatică solidă. Foarte des, incidentele de securitate nu sunt o chestiune de tipul DACĂ, ci CÂND. Există sute de statistici alarmante în materie de securitate cibernetică, cum ar fi faptul că doar în Statele Unite sunt comise zilnic aproximativ 4.000 de atacuri de infracțiuni cibernetice și că peste 30.000 de site-uri web din întreaga lume sunt sparte zilnic.

Cred că cea mai bună metodă de apărare este o abordare echilibrată și investirea în detectarea și răspunsul la incidente, pe lângă prevenire.

Chiar dacă poate părea dificil să investești în noi niveluri de prevenire și, în același timp, să încerci să ții pasul cu cerințele din ce în ce mai stricte în materie de detectare și răspuns, este esențial și benefic să găsim un echilibru corect între cele două demersuri. Un studiu realizat în 2021 de Ponemon Institute și IBM Security a constatat că organizațiile care nu au o echipă de răspuns la incidente sau un plan în vigoare au constatat o creștere cu 55% a costului mediu asociat încălcărilor de date. Echipele de securitate care pot asigura echilibrul între o strategie solidă de prevenire și una care să cuprindă un răspuns la incidente, precum și investiții în instrumente de detectare și remediere, vor fi în măsură să facă față situațiilor inevitabile.

Cu toții am auzit despre marea demisie. Peste 40% din forța de muncă globală se gândește să-și părăsească angajatorul în acest an, iar liderii din domeniul securității și echipele acestora resimt deja lipsa de personal. De multe ori discut cu reprezentanții CISO despre cum merg lucrurile în general, iar una dintre principalele lor preocupări este finanțarea, identificarea și păstrarea personalului talentat. Iar dacă personalul performant pleacă, trebuie să recruteze noi specialiști sau să îmbunătățească competențele celor rămași. O tehnologie mai eficientă, integrată și automatizată poate fi de ajutor, dar nu este nici pe departe suficientă.

Termenii de specialitate din domeniul securității au pătruns în limbajul cotidian, întrucât atacurile cibernetice fac obiectul știrilor cu regularitate, iar aceste atacuri, precum și reportajele despre ele, pot avea un impact semnificativ asupra unei companii. Dar ce să vezi? Dar nu toate veștile sunt rele. Având în vedere că securitatea cibernetică a devenit un subiect cunoscut în toate domeniile unei organizații, constatăm că principiul „securitatea este sarcina tuturor” începe să se răspândească în toate organizațiile. Mai ales în contextul noilor modele de muncă hibridă și al perimetrelor de securitate care sunt supuse unor noi provocări, liderii din domeniul securității se bazează tot mai mult pe metode inovatoare pentru a garanta siguranța tuturor, chiar dacă se confruntă cu lipsa de personal și de competențe. Principiul de bază a liderilor inovatori din domeniul securității în prezent nu presupune „a realiza mai multe cu mai puțin”, ci „a realiza mai multe cu altceva”.

Cu toate că lipsa de specialiști și de competențe nu constituie deloc un aspect pozitiv, avem totuși o mică speranță: crearea unei culturi a securității devine reală. Mulți reprezentanți CISO ne-au mărturisit că una dintre cele mai eficiente modalități de a face față provocărilor în materie de securitate, pe fondul problemelor de personal, este de a crea o cultură a securității, conform căreia securitatea constituie sarcina tuturor. Responsabilii CISO pledează din ce în ce mai mult pentru această noțiune conform căreia întreaga organizație își poate asuma responsabilitatea securității, mai ales în condițiile în care se confruntă cu lipsa de personal sau cu probleme de finanțare.

Echipele de dezvoltare, administratorii de sistem și, da, utilizatorii finali trebuie să înțeleagă politicile de securitate care îi privesc. Împărtășirea informațiilor este fundamentală, iar echipele de securitate găsesc din ce în ce mai des noi modalități de a colabora cu dezvoltatorii, administratorii și proprietarii de procese de business pentru a înțelege riscurile și pentru a dezvolta politici și proceduri care să avantajeze întreaga organizație.

Lipsa de specialiști și lacunele în materie de competențe (în special în contextul unei profesii în continuă schimbare din domeniul securității cibernetice) îi determină pe reprezentanții CISO să caute noi modalități inovatoare de a rămâne competitivi. Una dintre strategiile despre care tot auzim se referă la o „delegare” în curs de evoluție a angajaților care nu fac parte din echipa de securitate. Reprezentanții CISO vizează valorificarea întregii organizații, punând un accent deosebit pe instruirea utilizatorilor finali pentru ca aceștia să devină parte a soluției și pentru a obține sprijinul echipelor adiacente.

Consolidarea și amplificarea cunoașterii de către utilizatorii finali a amenințărilor de securitate, cum ar fi garantarea înțelegerii acestora a conceptului de phishing și recunoașterea semnalelor atacurilor subtile, joacă un rol crucial în sporirea vigilenței și percepției echipei de securitate. Aceasta devine și mai importantă în contextul unei strategii „vârf de lance”, conform căreia utilizatorii finali reprezintă adesea un punct de intrare pentru atacuri. Nu vreau să sugerez că utilizatorii finali pot fi instruiți în mod miraculos astfel încât să detecteze totul, dar dacă utilizatorii sunt bine pregătiți și vigilenți se poate reduce în mod dramatic sarcina echipelor de securitate.

O altă strategie constă în delegarea departamentului IT ca parte a securității. Menținerea unei legături strânse între echipa IT și echipa de securitate și asigurarea faptului că departamentul IT este informat cu privire la strategiile de securitate ajută mulți lideri din domeniul securității să-și extindă misiunea în toate domeniile organizației.

Oferirea de îndrumare și ajutor în ceea ce privește automatizarea și alte strategii proactive de gestionare a fluxurilor de lucru și a activităților reprezintă un mod fundamental prin care reprezentanții CISO își extind echipele și valorifică departamentul IT pentru a contribui la asigurarea unei posturi de securitate solide.

Toate cercetările Microsoft menționate utilizează firme de cercetare independente pentru a contacta profesioniști din domeniul securității, atât pentru studii cantitative, cât și calitative, asigurând protecția confidențialității și rigoarea analitică. Citatele și concluziile incluse în acest document, cu excepția cazului în care se specifică altfel, au fost obținute în urma studiilor de cercetare Microsoft.